Relatii

Femeia care s-a căsătorit cu un agresor sexual

În 2001, cu vreo șase luni înainte ca Greta* să-l întâlnească pe viitorul ei soţ, David, acesta a fost condamnat pentru agresiune sexuală. După o noapte de băut, poliţia l-a găsit pe el şi pe încă o amică beţi şi pe jumătate dezbrăcaţi, în maşina lui, care era trasă la marginea drumului. Amica lui era inconştientă, iar el a fugit de la faţa locului când a văzut agenţii de poliţie. Greta spune că David credea că o să fie pus sub acuzare pentru conducere sub influenţă. Dar, de fapt, a fost acuzat de „penetrarea cu un obiect străin a unei victime aflate în stare de inconştienţă”, unde „obiectul străin” era mâna lui.*

David a făcut trei ani de închisoare într-un penitenciar din California, după care a fost eliberat şi a petrecut încă trei ani sub supraveghere, iar numele său a fost inclus permanent în registrul agresorilor sexuali. În cei peste 14 ani care au trecut de la acel incident, fiecare aspect al vieţii lor a fost influenţat de acea noapte, de la zonele în care le-a fost permis să locuiască, până la decizia de a face un copil sau nu.

Greta se teme de un nou proiect de lege care ar putea să îngreuneze procesul prin care unui agresor sexual condamnat îi se permite să călătorească în afara graniţelor. Noua lege îi vizează pe cei care au agresat minori. Nu este şi cazul lui David, dar foarte mulţi agresori din acel registru s-au plâns că sunt obstrucţionaţi când călătoresc, indiferent de vârsta victimelor lor.

Mai jos, Greta vorbeşte despre căsătoria ei, despre vecini şi despre ce-ar putea să le aducă viitorul.


După două luni de relaţie, mi-a povestit ce se întâmplase. Aveam 18 ani la momentul ăla. El avea 22. Eram foarte tânără şi am rămas destul de şocată. M-am gândit: Nu ai cum să faci închisoare din atât. Adică, na, eraţi doar nişte puştani beţi şi asta a fost. Nu eşti un monstru. Nu eşti un ciudat care urmăreşte femeile pe stradă. Am crezut că o să treacă.

Nu a trecut niciodată.

După vreun an şi jumătate în care fusese judecat în libertate, a cedat şi a pledat vinovat, pentru că nu voia să ne târască pe mine şi pe mama lui prin nenorocirea asta. Cât a făcut el închisoare, eu am terminat o facultate. Mă duceam să îl vizitez în weekend-uri, din când în când, dar mi-a spus că îşi doreşte ca eu să mă concentrez pe şcoală şi că o să fie bine.

Şi azi îmi spune că închisoarea a fost cea mai uşoară parte. Îmi spune că acum e mult mai rău, pentru că nu ştie la ce să se aştepte. E tot timpul îngrijorat. Stăm cu frica în sân de fiecare dată când ne întoarcem acasă: Oare o să ne trezim cu vecinii în curte, că vor să ne linşeze? Îmi sare inima de fiecare dată când aud soneria de la uşă. Trăim într-o stare de frică.

Nu am putut niciodată să ne facem prieteni printre vecini. Aşa că am încercat să ne vedem de treaba noastră. Însă, poliţia încă mai face controale de rutină la domiciliu, ca să se asigure că David locuieşte acolo. Ne e teamă că oamenii or să vadă că ne vine poliţia la uşa în fiecare an şi or să devină suspicioşi şi or să-şi imagineze că cine ştie ce se întâmplă la noi acasă.

În primii trei ani pe care şi i-a petrecut sub supraveghere, după ce a fost eliberat, poza lui David nu apărea în registrul agresorilor sexuali. Dacă voiai să afli ceva despre el, trebuia să te duci la secţia de poliţie. Dar, apoi, am fost informaţi că s-a comis o eroare şi i-au introdus şi numele şi poza în registru. Şi mai apoi, am fost informaţi că David nu are voie să locuiască la mai puţin de 600 de metri de o şcoală. Tocmai ce cumpărasem o casă pe atunci şi locuiam la 615 metri de o şcoală. Slavă Domnului că nu a trebuit să ne mutăm.

De fiecare dată, apărea ceva nou.

Ne doream foarte mult să facem copii. Dar când am văzut cât de des se schimbă legile şi cât de prost sunt trataţi cei din registru, inclusiv el, ne-am gândit că nu ar fi responsabil să aducem pe lume un copil, cu toată nebunia asta. Cum ar fi fost să trebuiască să-i explicăm de fiecare dată: „Tati nu poate să te ia de la şcoală şi nici nu poţi să-ţi chemi prietenii pe la tine”.

Am cumpărat o hartă mare şi am atârnat-o în biroul meu şi am zis „Ştii ce? Avem patru nepoate mici care locuiesc fiecare la maximum 16 kilometri de noi. Cei mai buni prieteni ai noştri au copii şi mereu petrec timp pe la noi. O să fim cei mai buni unchi şi dacă tot nu facem copii, măcar o să călătorim prin lume”. Am călătorit pe oriunde am putut. Am mers în Caraibe. Am mers în Europa. Tocmai ce ne-am planificat o călătorie în Grecia, în august.

Dar noua lege ne-a adus în pragul disperării. Când am auzit că autorităţile americane vor trimite notificări autorităţilor din ţările de destinaţie, am încercat să găsim o cale prin care să evităm asta. Noi locuim la graniţa cu Mexicul, lângă Tijuana, aşa că am zis: „Hai să luăm zborurile de acolo, de acum înainte, să vedem ce se întâmplă”. Dar, bineînţeles, autorităţile americane l-au hărţuit pe soţul meu la întoarcere. Nu pot să facă nimic, pentru că nu încalcă legea, dar îl iau la întrebări, pentru că vor să afle cum a ajuns acolo şi de ce. Au fost dăţi când i-au controlat toate bagajele, au răscolit totul, l-au întrebat dacă are calculatoare, unde a fost, cu cine a fost, etc. E sinistru că suntem hărţuiţi de fiecare dată când ne întoarcem în ţară.

Acum că urmează să fie introdusă legea asta, am rămas cam rămas fără opţiuni. Ce să facem? Să lăsăm totul baltă şi să ne mutăm în altă ţară? Nu ştiu dacă e chiar OK. Avem legături strânse cu familiile noastre. Ne-am gândit: Fie rămânem aici şi rezistăm şi sperăm că or să vină zile mai bune, fie emigrăm şi asta e. Suntem supuşi unei pedepse care nu se mai termină.

*Greta spune că David și femeia cu care era deveniseră intimi în mod consensual, iar poliția a interpretat greșit situația când femeia a deschis ușa mașinii pentru a vomita și a căzut și și-a pierdut conștiența. Conform procurorilor, însă, femeia fusese inconștientă încă de la început, iar David a comis o „agresiune sexuală asupra unei persoane complet vulnerabile”.

Originally posted 2016-02-22 20:28:31.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.