Politica

Vladimir Socor: Politica externă a Republicii Moldova este cea a unui stat capturat

Loading...

Potrivit lui Vladimir Socor, Uniunea Europeană a mizat ceva vreme pe Alianţa pentru Integrare Europeană, din care făcea parte şi PDM, partid condus de Vlad Plahotniuc. Dar actuala Comisie Europeană s-a dumerit şi practic a ostracizat guvernarea domnului Plahotniuc.

„Târziu, i-a trebuit mult timp ca să îşi dea seama de realitate, dar a făcut-o”, menţionează analistul. Comisia Europeană şi Parlamentul European au suspendat finanţarea macroeconomică pentru Moldova.

Vladimir Socor spune că fostul ambasador al Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, a avertizat Bruxellesul, pe parcursul mai multor ani, să nu asocieze imaginea Uniunii Europene în Republica Moldova cu persoana lui Vlad Plahotniuc şi guvernarea acestuia. Câţiva ani, Pirkka Tapiola nu a fost ascultat şi Comisia Europeană a procedat aproape invers. Dar actuala Comisie Europeană a corectat această politică şi, potrivit analistului, nici nu putea să facă altfel după furtul miliardului, după adoptarea sistemului de vot care garantează partidului lui Igor Dodon locul al doilea în sistemul politic moldovenesc şi după invalidarea alegerilor din Chişinău.

Referindu-se la relaţia cu SUA, Vladimir Socor a spus că, lipsită de legitimitate pe plan intern, guvernarea de la Chişinău caută un substitut extern. Dar Moldova nu  este o prioritate pe agenda Washington-ului. La fel, nu este nici o prioritate a Moscovei, contrar a ceea ce se crede. Vlad Plahotniuc doreşte să normalizeze relaţiile cu Federaţia Rusă, prin parteneriatul cu Igor Dodon. Parteneriatul se vede din faptul că Vlad Plahotniuc, în ultimii ani, a lăsat liber să crească Partidul Socialiştilor.

 

„Apoi, domnul Plahotniuc l-a făcut pe domnul Dodon preşedinte”, spune Vladimir Socor. Igor Dodon a câştigat alegerile  parlamentare la mică diferenţă de Maia Sandu. Şi această mică diferenţă, afirmă analistul, a fost asigurată de atacurile mediatice la adresa Maiei Sandu ale holdingului mediatic al lui Vlad Plahotnuc.

Analistul a mai spus că negocierea unui statut special pentru Transnistria ar „ipoteca” viitorul Republicii Moldova, ar bloca permanent atât opţiunea unionistă, cât şi opţiunea europeană.

 

„Ambele aceste opţiuni, care după părerea mea se intersectează, vor deveni imposibile în cazul rezolvării, în ghilimele, a problemei transnistrenei prin oferirea statutului special”, a spus Vladimir Socor.

 

Potrivit analistului, opţiunea de statut special nu este legitimă în practica diplomatică sau constituţională a unui stat care, cel puţin în teorie, doreşte un parcurs european, nemaivorbind de un eventual parcurs unionist.

Statutul special implică egalitate de drepturi între Chişinău şi Tiraspol. După Transnistria, s-ar declanşa o reacţie în lanţ, este convins analistul. Şi Găgăuzia ar solicita statut special, după aceea şi raionul majoritar bulgar Taraclia, apoi şi oraşul predominat rusofon Bălţi.

 

„Am descris acest posibil proces ca pe o cantonalizare a Republicii Moldova. Nu ar fi o federalizare bilaterală Chişinău-Tiraspol, ci o cantonalizare, deci fărâmiţare, a teritoriului şi dezorganizarea statului”, a conchis Vladimir Socor.

Dezbaterea desfăşurată la Bucureşti de către Fundaţia Universitară a Mării Negre a avut genericul: „Republica Moldova Azi. Integrare europeană între speranţe şi dezamăgiri”. De la Chişinău, la dezbatere au participat liderii PAS, Maia Sandu, şi PDA, Andrei Năstase.

 

 

Join the LARGEST XXX Cam Site

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.