Politica

România Mare, rătăcită la 1918 printre declaraţii politice şi ştiri despre război

Loading...

Epoca

România Mare, rătăcită la 1918 printre declaraţii politice şi ştiri despre război 1

Ziarul Epoca titra pe prima pagină a ediției din 1 decembrie 1918 „Porțile economoce ale Peninsulei Balcanice”, „Sinucisul” și anunța că va fi ultima ediție tipărită la Iași, urmând că din dată de 2 decembrie jurnalul să fie tipărit la București.

„E vorba de d. Stere care s’a sinucis politiceşte. Reușise să treacă drept un om mare. Domnul stere a plecat ruso-fob și s’a întors germano-fil. În anulatul Parlament Marghiloman, în sfârșit, d. Stere s’a sinucis politiceşte”, se scria în articolul critic la adresa juristului liberal Constantin Stere.

Iar într-un alt articol, desfășurat pe aproape o jumătate de pagină, e analiză problema Peninsulei Balcanice și a modului cum așezarea geografică a țărilor din această zone le va aduce avantaje economice.

Abia în ediția de luni, 3 decembrie 1918, Marea Unire își găsește loc pe prima pagină a „Epocii”.”Aducem sufletul tuturor Românilor de azi care trăiesc în Transilvania, Banat și țară ungurească. Patru milioane de români oțetiți prin suferinți și țări în credință, că stanca din munții dulcelui Ardeal și strigă azi: trăiască România Mare!”, este parte din discursul lui Vasile Goldiș, citat în articolul intitulat „Solii Unirei”.

Restul articolelor far referire la frământările politice și militare din acea perioada destul de tulbure pentru întreagă Europa, nu doar pentru nouă Românie.

Subiectul unirii principatelor este abordat și în zilele următoare, dar fără a i se acordă un spațiu amplu în editoriale, sau cronici. Eugen Goga lansa un avertisment, de exemplu, la adresa boierilor din acele vremuri, în ediția din 13 decembrie 1918, în cadrul articolului intitulat „Cetatea Unirii”.

„Boieri, dumneavoastră, cari faceți azi fală Capitalei, chemați pe Barbu Lăutarul să va cânte. Neamul nostru e un neam de muncitori fără odihnă, de cranceni robi ai mâinilor: Pregătiți-va, boieri, dumneavoastră, căci vin țăranii!…”, se încheia acest articol.

Viitorul

România Mare, rătăcită la 1918 printre declaraţii politice şi ştiri despre război 2

Nici in ziarul Viitorul de sâmbata, 1 decembrie 1918, Marea Unire nu şi-a găsit loc, fiind în prim-plan expuse trecerea în nefiinţă a fostului jurist de la Curtea de Casaţie şi Justiţie, Gheorghe Liciu şi a generalului Laffont. Totodată, se discută despre înfiinţarea noului Guvern, condus de I.C. Brătianu.

„Astăzi, însă, când România trebuie să intre ăn calea normală şi definitivă a politicei sale şi să-şi urmeze drumul statornic şi în politica externă şi în cea internă, era firesc ca formarea noului guvern să se încredinţeze şefului partidului naţional-liberal; şefului acelui partid care a declarat războiul pentru realizarea unităţei naţionale şi care a încheiat convenţia dela 4 August 1916”, este singura menţiune cu privire la Unire de pe prima pagină a „Viitorului”.

Abia în ediţia din 3 decembrie, pe prima pagină a acestui ziar se scrie mai pe larg despre formarea României Mari şi despre actul semnat la Alba Iulia pe 1 decembrie 1918. Însă doar un sfert de pagină, restul fiind acaparat tot de ştiri politice, interne şi internaţionale, sau de diverse evenimente sociale din acea perioadă.

Românul

România Mare, rătăcită la 1918 printre declaraţii politice şi ştiri despre război 3

În ziarul Românul, tipărit la Arad, a început să se scrie despre Marea Unire încă de la mijlocul lunii noiembrie. În ediţia din 18 noiembrie 1918, în care e trecută în paranteză data de 1 decembrie, toate articolele de pe prima pagină erau despre unirea Ţării Româneşti cu Transilvania.

„Adunarea naţională a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania îşi exercită dreptul firesc, de a-şi croi singură soarta şi de a-şi asigura singură viitorul. Astăzi se va înfăptui idealul nostru vechiu, se va întruchipa România Mare. Trăiască, crească şi să înflorească România-Mare!”, se scrie în articolul semnat de dr. Lazăr Iacob şi intitulat „Zi de sărbătoare”.

Un alt articol, semnat de Nicolae Bălcescu, elogiază frumuseţea patriei noastre, istoria acestui neam şi bogăţiile naturale ale României şi ale românilor.

În „Românul” din 21 noiembrie, cu data de 4 decembrie trecută în paranteză, se alocă un sfert de pagină situaţiei politice schimbătoare din Guvern, iar restul articolelor sunt dedicate tot Marii Uniri.

Iar în ediţia publicată la o săptămână după proclamarea Marii Uniri, prima pagină este acoperită în totalitate cu discursul susţinut de Iuliu Maniu pe 1 decembrie, la Alba Iulia.

România Mare, rătăcită la 1918 printre declaraţii politice şi ştiri despre război 4

„Decretând Unitatea Naţională, vom continua a fi ceea ce am fost noi, Neamul Românesc, totdeauna şi ceea ce trebuie să fim pentru vecie: sentinela trează şi conştie a civilizaţiunei omeneşti”, e o parte a discursului lui Maniu, întâmpinat cu „aplauze furtunoase”, aşa cum e descris în articolul din Românul.

Join the LARGEST XXX Cam Site

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.