Politica

Ripostă politică şi daune de miliarde de euro după violenţele de la Paris (foto)

Loading...

Palatul Matignon – sediul primului ministru – a declarat că Edouard Philippe va dezvălui „noi măsuri” după consultările avute cu partidele şi reprezentanţii „vestelor galbene”. Asta pentru a permite o derulare „senină” a concertării dorite de executiv. In paralel, s-a anunţat că o dezbatere va avea loc, miercuri în Adunarea naţională, joi în Senat.

In urma dialogului purtat cu şeful guvernului, diverşii lideri politici au propus o serie de soluţii pentru a ieşi din criză. Olivier Faure, primul secretar al socialiştilor francezi, se alătură comuniştilor şi sprijină o eventuală moţiune de cenzură. De asemenea, socialiştii cer reintroducerea impozitului de marile averi – abrogat de Emmanuel Macron şi o „conferinţă generală” consacrată fiscalităţii, puterii de cumpărare şi mediului înconjurător.

De partea lor, Republicanii – partidul conservator din Franţa – cer organizarea unui referendum naţional pe tema fiscalităţii şi un moratoriu pe taxele pe carburanţi. Laurent Wauquiez, şeful partidului, a estimat că „guvernul nu este la înălţime în această criză”.

Pe plan judiciar, riposta a fost dură după violenţele de sâmbătă

Extremiştii de stânga şi de dreapta – Jean-Luc Mélenchon, respectiv Marine Le Pen, visează la o dizolvare a parlamentului şi deci la alegeri anticipate în timp ce alţii chiar speră într-o demisie a preşedintelui Macron, una dintre revendicările „vestelor galbene”.

Reprezentanţii acestor „veste galbene” urmează să fie şi ei primiţi la Matignon dar nu ştie încă exact cine sunt aceste persoane şi ce reprezentativitate au.

De abia revenit de la summitul G20 de la Buenos Aires, presedintele Emmanuel Macron inspecteazà Champs-Elysées si Arcul de triumf, locul unde au avut loc violente pe 1 decembrie (Foto: AFP/ Geoffroy Van der Hasselt)

„Violenţelor fără precedent” cum le-a descris prefectul Parisului, i-a urmat o ripostă judiciară pe măsură. La ora actuală, 139 de suspecţi majori au fost prezentaţi justiţiei iar la 111 dintre ei li s-a prelungit arestul preventiv. Primele audienţe la tribunal au avut loc déjà, altele sunt prevăzute marţi. Mai toţi suspecţii sunt acuzaţi de „acte de violenţă contra unor persoane care au autoritate publică” – adică poliţişti şi jandarmii -, de „degradarea bunurilor destinate utilităţii publice” dar şi pentru „port de arme”. Unele dintre capete sunt pasibile cu pedepse cu închisoarea între 3 şi 7 ani.

Nu există un profil tip al spărgătorilor

In total, potrivit parchetului din Paris, după violenţele de sâmbătă, 412 persoane au fost interpelate, 378 au fost încarcerate preventiv din care 33 de minori. Profilul lor este foarte variat: militanţi de profesie, „veste galbene” furioase sau mici delincvenţi. Greu deci de vorbit despre un profil tip.

Mulţi dintre bătăuşi sunt bărbaţi majori, între 30 şi 40 de ani, „adesea din provincie, inseraţi social dar veniţi să se războiască cu forţele de ordine, profesionişti ai răzmeriţei” spunea procurorul Parisului Rémy Heitz. Hoţii şi spărgătorii, veniţi să profite de haosul ambiant, erau ei mai degrabă tineri sau chiar minori şi originari din periferia capitalei.

Presa prezentă la faţa locului evocă şi prezenţa militanţilor extremişti – de dreapta sau de stânga – printre cei care comiteau violenţe şi pagube.

La cât se ridică factura daunelor provocate sâmbătă?

Să mai spunem că dacă la Paris situaţia s-a calmat, în provincie mai multe baraje de „veste galbene” perturbă traficul şi depozitele de carburanţi. In paralel, o serie de licee, mai ales la Paris, au fost blocate luni de elevi care s-au declarat solidari cu „vestele galbene” dar şi ostili reformei învăţământulului.

In fine, un cuvânt despre forţele de ordine, déjà surmenate şi suprasolicitate de când au avut loc atentatele din 2015, sunt în prag de criză. Sâmbătă 4.600 de poliţişti şi jandarmi fuseseră mobilizaţi în capitală, un efectiv greu de depăşit.

Sindicatele poliţiei cer dealtfel reinstaurarea stării de urgenţă pentru a face faţă unei situaţii pe care o descfriu drept „insurecţională”. Ipoteza a fost însă respinsă de executivul de la Paris care preferă să privilegieze pentru moment riposta politică.

Masinà arsà la Paris în timpul manifestatiei „vestelor galbene” din 1 decembrie (Foto: Reuters/Benoît Tessier)

Bruno Le Maire, ministrul economiei, a evocat pierderi a cifrei de afaceri între 15% şi 25%. Pierderi care ar afecta toate sectoarele: comerţul, restaurantele, marile magazine dar şi hotelurile şi turismul. Numai comersanţii evocă pierderi de miliarde de euro într-un an 2018 déjà prost pentru afaceri

Join the LARGEST XXX Cam Site

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.