Politica

Puterea PSD/ALDE vrea un „armistiţiu politic“, pe perioada preşedinţiei române a UE, cu o opoziţie care nu există

Loading...

astăzi, 00:04

Autor:


Iulian Anghel

Premierul Viorica Dăncilă a susţinut ieri că preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a solicitat României un „ar­mistiţiu“ între partidele politice, pe pe­rioada preşedinţiei române a Con­siliului Uniunii Euro­pene care începe la 1 ianuarie 2019.

„Este un examen pe care Ro­mânia trebuie să îl dea, şi când spun România nu spun PSD/ALDE, cred că trebuie să ne referim la toată clasa politică şi trebuie toţi să dăm dovadă de mai multă înţelepciune şi mai mult interes în ceea ce priveşte obiectivele pe care le are România“, a declarat premierul în marja unui summit pe teme europene.

Însă niciun lider al opoziţiei nu a fost prezent la conferinţa „O politică de coeziune inclusivă pentru o Uniune mai apropiată de cetăţeni“, la care au venit principalii lideri ai puterii, între care pemierul Viorica Dăncilă, şeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu şi cel a Camerei, Liviu Dragnea şi  comisarii europeni Corina Creţu (dezvoltare regională) şi Günter Oettinger (buget).

Corina Creţu a susţinut că politica de coe­ziune – România are alocate, în exerciţiul fi­nan­­ciar 2014 – 2020, 22,5 mld. euro pentru pro­gra­mele de coeziune – nu are culoare poli­tică, res­pectiv aceasta acţionează ca o „forţă de inclu­ziune“ şi se adresează, în prin­cipal, cetă­ţe­nilor sta­telor membre UE.

„Este vorba de coe­ziune şi soli­da­­­ritate ca fun­da­mente ale Uniunii Eu­­ro­­pene pro­s­­­pere. UE se con­fruntă cu pro­­bleme cum ar fi Brexit, mi­­graţia etc, care ri­dică pro­ble­me sta­telor membre şi din păcate generează tendinţe cen­tri­fuge pe teri­toriul nostru. Poli­­tica de coe­­­ziune nu are cu­loare politică, ea este despre şi pen­tru cetăţenii UE. Încă de la înce­put ea a acţionat ca o forţă de in­cluziune. Sigur, ea a fost inven­tată la presiunea UK, atunci când s-au închis minele în Irlanda şi ei au propus înfiinţarea unui fond.“

În ultima vreme, în România a apărut un curent antieuropean, susţinut de eşalonul al doilea din partidele la putere. Călin Popescu-Tăriceanu, şeful ADLE, a susţinut însă că viitorul României este în UE.

„Resping ideea de a construi o Europă nouă cu mai multe viteze, o Uniune Euro­peană în care unii să fie mai importanţi ca ceilalţi“, a afirmat Tăriceanu.

Ca să arate cât de importantă este UE pentru România, ministrul fondurilor euro­pene Rovana Plumb a arătat că de când a aderat la Uniunea Euro­peană, în 2007, Ro­mânia a con­tribuit la bugetul UE cu 16,5 miliarde euro şi a primit 48,6 mld. euro, având un sold pozitiv de 32 de miliarde euro.

„România, în actua­lul exerciţiu finan­ciar 2014 – 2020, a primit 11 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 25,6% din total alocare pentru România, de 43 de miliarde de euro (fonduri structurale, rurale şi subvenţiile agricole – n.red.). Prin politica de coeziune, România a primit până în prezent 6,3 miliarde de euro, reprezentând 20,3% din total alocare pentru fondurile europene structurale şi de in­vestiţii faţă de o medie europeană de 22%“. Rea­li­ta­tea este însă cosmetizată de ministrul Plumb pentru că rata de absorbţie efectivă (banii luaţi definitiv de la UE pe politica de coeziune), înseamnă doar 6,5% din totalul su­mei alocate de 22,5 mld. euro, adică 1,4 mld. euro.

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.10.2018

Join the LARGEST XXX Cam Site

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.