Politica

Politica navelor de război în Marea Azov

Loading...

Conflictul dintre Moscova şi Kiev a atins un nou punct culminant. Conducerea ucraineană a decis aplicarea legii marţiale asupra unor părţi largi din teritoriul ţării. Motivul a fost acţiunea marinei ruse de a ataca şi captura trei nave militare ucrainene la sfârşitul săptămânii trecute.

Navele ucrainene doreau să ajungă de la Odessa, port la Marea Neagră, în porturile Berdjansk şi Mariupol, în Marea Azov, traversând apele strâmtorii Kerci. Rusia le-a oprit făcând uz de forţă şi a reţinut echipajele în Peninsula Crimeea. Mai mulţi marinari ucraineni au fost răniţi în această operaţiune.

Ucraina are dreptate în acest caz

Ucraina are tot dreptul să protesteze faţă de acţiunea Rusiei. Moscova încalcă astfel dreptul internaţional, prevederile dreptului maritim internaţional şi un acord bilateral ruso-ucrainean privind Marea Azov, acord ce prevede tranzitul liber al navelor celor două ţări, inclusiv cele militare. Kremlinul a dovedit încă o dată că nu pune prea mare preţ pe acordurile legale obligatorii, ci preferă politica forţei. La fel cum a făcut-o la anexarea Crimeei şi prin susţinerea separatiştilor pro-ruşi în regiunea ucraineană Donbas.

Tot pe bună dreptate, Ucraina primeşte sprijin internaţional în această chestiune. Parteneri din Europa, precum Germania, dar şi de peste Ocean, ca SAU sau Canada, se poziţionează de partea Ucrainei. Agresiunea Rusiei este clară, atât din punct de vedere juridic, cât şi politic. Şi pentru că nici măcar un singur stat din lumea întreagă nu a recunoscut anexarea Crimeei de către Rusia, alegaţia Moscovei conform căreia Ucraina ar fi încălcat teritoriul rus nu poate fi luată în serios.

Vor fi limitate drepturile cetăţenilor?

Dar de ce instaurează acum preşedintele ucrainean Petro Poroşenko legea marţială? El vrea să-i mobilizeze pe rezervişti şi să consolideze mecanismele de apărare a ţării şi de securitatea informaţiilor. Dar în cazul legii marţiale ar putea fi limitate şi drepturi civile, precum cel al libertăţii de adunare şi de expresie. Sau pot fi aplicate anumite măsuri economice obligatorii. Poroşenko a insistat că aceste lucruri nu se vor întâmpla, dar mulţi cetăţeni ucraineni nu îl cred neapărat. Deoarece solicitarea preşedintelui de aplicare a legii marţiale, aprobate luni seara de parlamentarii de la Kiev, este formulată vag în numeroase aspecte.

Poroşenko a dorit aplicarea legii marţiale pentru 60 de zile în întreaga ţară. Dar după o şedinţă parlamentară haotică, cu multe modificări, legea marţială se aplică pe doar 30 de zile, în 10 regiuni ale ţării din apropierea teritoriului rus sau a teritoriilor controlate de ruşi. Nu este deloc clar cum va îmbunătăţi această măsură capacitatea de apărare a Ucrainei.

Cei mai mulţi deputaţi de la Kiev au considerat că solicitarea şefului statului este exagerată. Pe 31 martie 2019 au loc în Ucraina alegeri prezidenţiale. Campania electorală este prevăzută să înceapă la sfârşitul lunii decembrie, adică în 30 de zile. Dacă legea marţială ar fi fost aplicată pentru o perioadă mai lungă, alegerile nu ar mai fi fost posibile, pentru că democraţia este practic suspendată pe durata aplicării legii marţiale.

Legea marţială, ca manevră electorală?

Preşedintele a admis totuşi că opoziţia Parlamentului a fost prea puternică. Şeful statului are în prezent o poziţie slăbită. Majoritatea cetăţenilor nu apreciază munca depusă de Poroşenko. La cinci ani de la protestele pro-europene şi anticorupţie de pe Maidan, proteste în care au fost implicate toate grupele sociale din Ucraina, reformarea politică a ţării stagnează.

Nu e deci de mirare că mulţi ucraineni se tem de legea marţială. Războiul din estul Ucrainei, purtat împotriva rebelilor sepraratişti, sprijiniţi de Moscova, s-a soldat până acum cu peste 10.000 de morţi. Dar, cu privire la acest conflict, conducerea ucraineană a vorbit ani la rând doar de o operaţiune anti-teroristă.

Acum se aplică însă legea marţială, doar pentru că nave ale marinei ucrainene au fost reţinute de Rusia în strâmtoarea Kerci. Să fie o manevră electorală a unui preşedinte aflat cu spatele la zid? Neîncrederea există, mai ales atât de aproape de alegerile prezidenţiale. Populaţia ucraineană nu vrea să-şi piardă libertăţile democratice iar partenerii occidentali cer demult măsuri de stingere a conflictului şi nu apreciază escaladarea tensiunilor. În tot acest timp, Moscova continuă să se bazeze pe diplomaţia navelor de război, cu care pedepseşte mai departe Kievul.

Bernd Johann – Deutsche Welle

Join the LARGEST XXX Cam Site

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.