Justiția – ARMĂ în lupta politică. Serviciile de informații, liantul dintre magistrați și politicieni/ Ce s-ar putea schimba în 2019

Loading...

În ultimii ani, justiția a devenit principala armă în lupta politică, liderii politici folosindu-se de plângeri penale sau de influența asupra unor magistrați atunci când au dorit să plătească polițe. De cele mai multe ori, sesizările formulate de politicieni nu au avut niciun efect penal, miza fiind impactul public.

Sesizarile nu pot fi evitate de magistrați, fiind obligați să investigheze ori de cât ori este semnalată o posibilă faptă penală. Procurorii și judecătorii pot evita însa influențele externe existente încă de la instalarea democrației.

Citeste si Cine va conduce DNA după retragerea Ancăi Jurma

Deși aproape toți cei care fac parte din sistemul judiciar s-au îndoit de judecata dreaptă a unor colegi și de respectarea statului de drept, au participat tacit la toate acțiunile acestor, iar ulterior s-au repliat în funcție interese. O situație similară a putut fi observată și pe scena politică: niciun lider politic nu a fost deranjat de activitățile magistraților până când nu a fost vizat de un dosar.

Reprezentanții DNA au vorbit deschis despre buna colaborare cu SRI, însă abia în 2016 protocoalele de colaborare si interceptările realizate și în comun au devenit o problemă. Toate neregulile depistate au ajuns pe masa judecătorilor CCR si au fost transate, legăturile serviciilor cu sistemul judiciar fiind limitate.

Multitudinea de dosare în care au fost vizati politicieni importanti, oameni de afaceri cunoscuti sau sefi ai unor institutii importante a provocat nemultumirea unui grup influent si pregatit juridic, care a sustinut, prin diverse actiuni, proiectele Puterii de limitare a unor instrumente judiciare.

În sistemul judiciar se vehiculează că, în ultimii ani, multe dintre aceste dosare nu au avut scopul de a arăta adevărata corupție din România, țelul fiind ca o anumita parte a serviciilor de informatii, cu avizul unor politicieni, sa aiba controlul asupra unor persoane influente în momente esentiale.

Așa cum s-a arătat de nenumărate ori în spațiul public, procurori sunt cei mai vulnerabili privind influențele provenite din diferite medii. Judecătorii nu se pot pronunța dacă nu există o anchetă, astfel, miza cea mai mare este legată de deschiderea unui dosar și instrumentarea lui. Influența nu s-a oprit însă la procurori, unii dintre judecători devenind, uneori involuntar, participanți ai jocului politicului și al serviciilor, explică surse avizate.

Citeste si:  Tăriceanu, adevărul despre moțiunea de cenzură a Opoziției

Nu sunt dovezi ca s-au dat sentinte strambe, insa deciziile unor instanțe au aratat că nu s-a actionat intotdeauna conform legii.

Schimbările din justiție, aducerea la lumină a unor presupuse abuzuri și abateri au început după alegerile din 2016, când s-a format actuala Putere. Lideri politici si voci din sistemul judiciar spun că nu este vorba despre o resetare a sistemului pentru a nu mai exista abuzurile invocate pana acum, ci o schimbare menită să favorizeze o parte a clasei politice prin transformarea principalelor instituții in parghii de putere, spun surse din sistem.

Nici anul care tocmai a început nu se anunță a fi unul simplu pentru justitia din România. Independența magistraților este la fel de șubredă în contextul unor schimbări la nivelul celor mai importante instituții din sistemul judiciar. La acestea se adauga o decizie viitoare a CCR, care ar putea duce la închiderea unor dosare sau la anularea unor sentinte, precum si alte modificari legislative.

Cristina Tarcea, președintele ÎCCJ, ar putea fi revocată din functie dupa ce Inspectia Judiciara a trimis spre judecata Sectiei pentru Judecatori a CSM o acțiune disciplinara in care este acuzata de abateri pentru refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu și nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor, referitor la componenta completurilor de 5 judecatori, transata in final de CCR. La una dintre ședintele CSM, for in care presedintele ICCJ este membru de drept, un alt membru, Lia Savonea, acum presedinte al Consiliul, a pus in discutie sanctionarea Cristinei Tarcea.

Citeste si Cine i-ar putea lua locul lui Augustin Lazăr / Ce spune un înalt magistrat

De altfel, Tarcea a criticat in repetate rânduri propunerile Puterii de modificare a unor legii privind justitia.

O miza a inlocuirii presedintelui ICCJ ar fi modul de impartire a voturilor in CSM privind aspecte importante din sistemul judiciar, in prezent majoritatea fiind detinuta de contestatarii politicilor legislative din justitie promovate de Putere.

Citeste si:  Preluarea președinției Consiliului UE. Cristian Bușoi, semnal de alarmă: PSD va continua să facă rău! - PSnews

Un alt membru de drept al CSM, considerat a fi in tabara contestatarilor, este actualul procuror general al României, Augustin Lazar, si el un critic al unor propuneri legislative. Lazar este vizat, in prezent, de o procedura de revocare demarata de ministrul Justitiei. Desi a fost blocata in instanta, daca nu va fi revocat pana in aprilie, Lazar va pleca din functie ca urmare a incetarii mandatului.

Prin înlocuirea celor doi cu persoane care ar sustine initiativele legislative ale Puterii, majoritatea in CSM ar urma sa se schimbe.

La ICCJ, judecatorul Daniel Grădinaru, despre care s-a speculat că fi un apropiat al Liei Savonea, a fost deja numit intr-o functie cheie, cea de presedinte al Sectiei Penale.

CSM, garantul independentei justitiei, este compus din magistrati cu viziuni diferite. Judecatorii, cu exceptia lui Mihai Balan, a Andreei Chiș si a lui Bogdan Mateescu, au avut pozitii publice prin care au sustinut raspunderea magistratilor, infiintarea Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie, precum si alte propuneri, fiind rezervati in a critica modificarile propuse la codurile penale.

De aceeasi parte sunt si reprezentantii societatii civile, precum si ministrul Justitiei. La polul opus se afla presedintele ICCJ, procurorul general al României, cei 3 judecatori mentionati anterior si cei 5 procurori din Consiliu.

CSM este institutia care a decis calea de urmat in cazul compleurilor de 5 judecatori de la ICCJ.

Alte schimbări interesante se anunta la Parchetul General, unde, anul acesta, ar urma sa se incheie mandatul sefului Sectiei de Urmarire Penala, Romulus Varga, numit in aceasta functie la propunerea Ralucai Pruna. Cel mai probabil, acesta nu va mai fi propus pentru inca un mandat la conducerea sectiei.

Un punct de interes pentru mai multe sfere, inclusiv cea politica, potrivit unor surse din sistem, este Sectia de Investigare a Infractiunilor din Justitie. Adjunct al Secției este, in prezent, Adina Florea, propusa sef al DNA. Șef al Sectiei este procurorul Florena Strechi, insa la nivelul CSM se va constitui o comisie care va decide cine va ocupa aceasta functie in continuare. Pentru acest post sunt doar doi candidati, actualul procuror sef al Sectiei si Gheorghe Stan, adjunct in cadrul Inspectiei Judiciare, sansele de a obtine functia fiind in favoarea lui Stan, spun sursele citate.

Citeste si:  Profețiile lui Nostradamus pentru următorii 5 ani: "Puterea politică pierde supremația" - Huff

Secția ar urma să aibă un impact mare in sistem, iar cauzele investigate, care privesc magistrati, pot fi privite de acestia ca un act de presiune, sunt de parere juristii consultati.

Cele mai importante lucrari pe care le are Sectia in prezent, cunoscute publicului, sunt dosarele care ii vizeaza pe Laura Codruta Kovesi si Lucian Onea.

La DNA, situatia este critica inca de la demararea procedurii de revocare a Laurei Codruta Kovesi, aspecte mentionate si de seful interimar al Directiei intr-o inregistrare aparuta in spatiul public: procurorii nu mai fac dosare pentru că nu ar vrea sa isi asume anchete cu miza mare, iar alti magistrati din institutie s-ar ocupa de reglari de conturi. Ca urmare a tensiunilor privind activitatea DNA, Anca Jurma a refuzat sa mai conduca DNA pana la finalizarea procedurii de numire a unui nou sef.

La toate aceste schimbari se poate adauga decizia CCR privind protocoalele dintre institutii din sistemul judiciar cu SRI, amanata pentru 15 ianuare. Daca judecatorii constitutionali vor respinge sesizările formulate de ICCJ, Klaus Iohannis si de Opozitie si vor constata ca Legea privind declasificarea unor documente, respectiv a hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor SRI cu instituții din sistemul judiciar, este constitutionala, mai multe dosare aflate in cercetare penala pot fi inchise, iar sentintele din dosarele in care s-a lucrat pe baza actelor de colaborare pot fi anulate.

Join the LARGEST XXX Cam Site
Vezi orice post tv live de pe telefon sau tableta

No comments yet.

Leave a Reply

  1. Proxeneta de lux la doar 14 ani si venituri de peste 100.000 euro pe luna
  2. Cum sa faci 10000 de euro pe luna ?
  3. Home page
  4. Se castiga bani pe YouTube ?
  5. Anda Ruga beata crita in club
  6. De ce poartă Nina colanţi?
  7. Nadina Zisu îţi aduce în fiecare dimineaţă ştiri mondene la Observator
  8. Horoscop politic 2019, Cristina Demetrescu despre Dăncilă, Dragnea, Iohannis