Politica

Democratia noastra e in agonie, cum o resuscitam?

Loading...

Jocul cu dictatura e ca focul. Nu tot ce e usor de aprins, starnit sau cladit e lesne de stins, franat ori demolat. Democratia e ca aerul. Fara ea, natiunile isi sugruma viitorul. Romanii ar putea totusi s-o salveze.

A sufoca democratia, detestata de cleptocrati si de clientela lor handicapata de libertate si de impulsuri sado-masochiste si pervertita de mentalitatea autoritara, nu ridica obstacole insurmontabile.

E prea usor sa confunzi democratia liberala fie cu dictatura majoritatii, fie cu o platforma de lansare a viitoarei tiranii, prin suprimarea drepturilor celor multi sub pretextul apararii celor putini.

Iar daca spatiul supus intoxicarii ei e marcat, precum cel romanesc, de stupiditate ultranationalista si de obscurantism religios, gatuirea democratiei se va produce si mai lesnicios.

Dar romanii n-au motive sa arunce prosopul, fatalist, abandonand, de frica adeptilor numerosi ai dictaturii, de teama aportului la tiranie al saraciei extreme si a subtierii democratilor prin emigratie o inclestare in care pot invinge decisiv.

Cele trei decenii scurse de la prabusirea imperiului comunist si schimbarile social-economice si politice pe care le-a generat tranzitia n-au ramas fara un efect benefic asupra compozitiei societatii romanesti. Tot mai europenizati si occidentalizati, tot mai dispusi sa paraseasca statutul de vesnic asistat, din ce in ce mai multi romanii si-au manifestat in ultimii doi ani regretul pentru vremelnica orbire politica si absenteismul de la ultimele alegeri parlamentare, angajandu-se in fel si chip.

Sute de mii au iesit in strada, infruntand geruri naprasnice si represiunea jandarminerilor, spre a protesta la adresa demantelarii statului de drept. Nu putini expati i-au sustinut, revenind din strainatate, doar spre a amplifica manifestatiile si a le conferi forta franarii elanului cu care cleptocratia pune pe butuci independenta justitiei si statul de drept.

Altii s-au activat si dinamizat protestand inventiv, eficient si cu debordant umor in retelele de socializare.

Protestele au esuat

Era previzibil ca succesul acestor actiuni si proteste sa fie limitat. L-au redus sensibil nu numai nerusinea si ticalosia abraziva, precum si rezistenta insolenta la protest ale unui regim neototalitar pur si dur, caruia, desi refractar la orice imbold critic, prea multi i-au acordat prea multa vreme, dupa OUG 13, nemeritate circumstante atenuante. Care s-a vazut, vai, iertat de unii sau acceptat chiar ca aliat, intre altele in referendumul privind familia, desi incepuse sa vehiculeze paranoice teorii conspirationiste gen statul paralel, decapitase DNA si amorsase rapida politizare a Justitiei.

Protestele s-au vazut contracarate si de certurile interne, iscate de invidii si vanitati in sanul Opozitiei si rezistentei romanesti, dar si de contratimpul international al derularii lor.

Demonstratiile menite sa salvagardeze statul de drept romanesc, punand capat regimului Dragnea si cleptocratiei, care se confunda cu distrugerea drepturilor democratice, s-au desfasurat in conditii deosebit de nefavorabile. Manifestatiile au avut loc intr-un cadru national intunecat de mefienta si vrajba si intr-unul european marcat de zazanii similare si de ascensiunea irepresibila a iliberalismului. Si de unde era sa vina ajutorul necesar combaterii putinizarii si erdoganizarii Romaniei?

Cine sustine antidemocratia regimului Dragnea

Dintr-un Occident luptand din greu, cu sine, spre a se replasa pe linia de plutire dupa deceniile dizolvantei si autodizolvantei propagande rusesti, ale urii de sine, ale relativismului, progresismului dogmatic, ale corectitudinii politice si sinucigaselor ideologii identitare?

Ale unui impaciuitorism nu mai putin autodizolvant, nu mai putin sinucigas, practicat fata de tiraniile si terorismele fasciste, comuniste si islamiste? Sare pe rana au pus si unilateralismul si contradictiile izolationist-internationaliste ale administratiei Trump, si Europa irational multilateralista, imputinata, anemica si angrenata intr-un Brexit lipsit, aparent, de orice solutii bune.

In fine, antidemocratia regimului Dragnea e sustinuta, indirect, nu doar de cretinismul adeptilor dictaturii si de antieuropenii incurajati de propaganda rusa, ci si de nadejdile futile ale unor romani de bine. De sperantele zadarnice ale celor care cred ca ar mai fi loc de intors si timp de recriminari.

Care, desi informati, gratie unor observatori sagaci, de ani de zile, ca n-au a se astepta la ajutor extern in confruntarea cu restauratia ceausista si refeudalizarea tarii, continua sa mizeze pe miracole.

De preferinta externe. Si isi inchipuie, spre paguba lor, ca-si pot da frau liber prejudecatilor, vituperandu-i aiurea pe romanii care chiar s-au pus pe treaba si lupta cu succes in contra obscenitatii pesediste. Spre exemplu pe promotorii boicotului referendumului. Spre exemplu pe Ciolos. Ori USR si campania #farapenali, desi singurele victorii palpabile, obtinute de Opozitie din 2016 incoace, sunt boicotul referendumului, campania #farapenali si coagularea formatiunii lui Ciolos.

Solutia e unirea fortelor democratice

Ce inseamna intarzierea refacerii democratiei? Cresterea exponentiala a dificultatilor inlaturarii unui nou regim totalitar, care, odata consolidat si cu justitia si structura institutionala a statului distruse, va beneficia de ajutoare informationale de-o eficienta fara precedent pentru perpetuarea sa, aparent democratica. De pilda de instrumente ca „dark ads”, secreta publicitate din retele, care pare sa fi inclinat balanta pentru Brexit si va mai intoarce pe dos multe procese electorale.

Repet. A venit timpul reconcilierii, unirii, reorganizarii si redinamizarii fortelor democratice romanesti. E indispensabil ca adeptii unei Romanii europene, dotate cu justitie, stat de drept si libertati civice si politice veritabile sa inteleaga esentialul.

E imperativ sa priceapa ca nu-si pot permite sa budeze lupta pentru libertate, retragandu-se, snobi si mofluzi, in turnurile de fildes in care, complexati si striviti politic, intelectual si moral de infrangere, s-au reclus perdantii crestini ai referendumului de la 6 si 7 octombrie.

Trebuie neaparat sa realizeze rapid ca pasivitatea e autodemolatoare. Ca e sinucigas sa astepte urmatoarele alegeri ca sa le intinda mana celor ce n-au vrut sa lase PSD sa obtina, de dragul unor prezumtii dubioase, o nemeritata victorie suplimentara prin aberantul plebiscit privind familia.

Si ca e vital sa treaca urgent la salvarea democratiei romanesti, agonizand spanzurata de aparatele, partial defecte, de la care tocmai o decupleaza regimul Dragnea.

Petre M.Iancu

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Join the LARGEST XXX Cam Site

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.