Cum arata Europa la finalul lui 2018: "Cuiele" pe care Rusia le "infecteaza si le adanceste" cu un scop Interviu

Loading...

Rusia nu genereaza problemele cu care se confrunta Uniunea Europeana, asa cum speculeaza unii, ci doar „pune cuie in ranile deja create, le infecteaza, le adanceste”, pentru ca are un plan: „sa nu lase UE sa fie foarte unita”, spune Dan Dungaciu, directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale „Ion I.C. Bratianu” al Academiei Romane (ISPRI).

Intr-un interviu acordat Ziare.com, sociologul Dan Dungaciu vorbeste despre problemele actuale cu care se confrunta Europa. In Franta, „populistul cel bun”, Emmanuel Macron, pune in criza proiectul Europei viitoare, al carei lider trebuia sa fie.

Brexit-ul nerezolvat tine si el in criza proiectul european, partide populiste au daramat o clasa politica, iar episodul „Marea Azov” a fost „primul din confruntarea ruso-ucraineana in care rusii au tras din uniforma ruseasca in uniforma ucraineana” – un semnal dat occidentalilor.

Insa „Rusia nu genereaza problemele, doar le foloseste”. „Ea pune cuie in ranile deja create. Le infecteaza, le adanceste. Dar problema de fond este lipsa de incredere a cetateanului european in mainstream-ul politic, incapacitatea mainstream-ului politic de a-si asuma agenda cetateanului european”, spune Dan Dungaciu in prima parte a interviului acordat Ziare.com.

Cum arata Europa astazi? Daca in anii trecuti problema numarul 1 era migratia, acum care este?

Consecintele migratiei. Nu mai este migratia in sine un subiect, dar consecintele migratiei sunt prezente in politica europeana, pentru ca, intre timp, acel cocktail Molotov, acea „furtuna perfecta” prin care a trecut Europa, a generat o criza fara precedent in ultimii ani in spatiul european, iar aceasta criza deja si-a configurat entitatile politice, ideologice.

Care a fost „furtuna perfecta”?

In termeni maritimi, furtuna perfecta se inregistreaza atunci cand se intrunesc o serie de conditii care fac ca o nava sa nu mai poata sa scape. In cazul nostru vorbim despre acel amestec de provocari concomitente: criza economica, migratie, terorism si spaima europenilor, amplificata de interventiile strategice, geopolitice, militare ale Federatiei Ruse.

Iar acum ne confruntam cu aceste entitati deja create. Noi le numim folosind un termen impropriu „partide populiste”. Spun impropriu pentru ca ideologic e foarte greu sa vezi ce inseamna populismul, fiecare isi defineste conceptul si pe urma incearca sa il caute prin puzderia de partide, ca pantoful Cenusaresei. Dar, pe fond, aceste partide populiste au maturat pur si simplu asa numitele partide de mainstream europene. Au daramat o clasa politica.

Asta s-a intamplat peste tot, indiferent de instrumentul prin care s-a petrecut o asemenea evolutie. Din aceasta perspectiva si Macron este un populist, pentru ca si el a pulverizat vechea clasa politica franceza si a reusit sa instaureze un nou tip de partid, un alt mod de a face politica. Cu ce succes? O sa vedem.

Cert este ca s-a intamplat in Europa ceva foarte important. Oamenii s-au saturat de vechile agende politice, de vechile figuri politice si un element nou care a aparut pe scena publica este elementul identitar, care poate deveni de acum inainte decisiv in restructurarea politicilor europene.

Eu cred ca dupa alegerile de anul viitor Europa va arata complet altfel. Estimarea mea este ca partidele eurosceptice, declarate si nedeclarate, vor avea un scor extrem de semnificativ. Asta este noutatea, elementul care va reconfigura spatiul european.

In rest, sunt diverse crize punctuale, dar care se desfasoara in acest nou cadru, pe care ne e foarte greu sa il percepem, nu il intelegem foarte bine si impotriva caruia incercam sa luptam cu un element care mai degraba il resuscita decat sa il rezolve, cum este Pactul Global Compact pentru Migratie, care a fost recent discutat la Marrakech.

Citeste si:  Dăncilă îi răspunde lui Iohannis: Vă voi invita dacă voi considera necesară participarea

El a repus pe agenda un subiect care in loc sa fie o solutie la nivelul perceptiei europenilor este o problema. Oamenii vor spune ca lumea iarasi se ocupa de migratie si nimeni nu se ocupa de ei, cetatenii care trebuie sa suporte fenomenul.

Acesta este acum tabloul general, din punctul meu de vedere.

Ce se intampla cu Franta lui Macron, tanarul presedinte in care multi isi pusesera mari sperante?

In Franta lucrurile sunt si mai complicate decat in alte locuri, pentru ca acolo nu e vorba numai despre Franta, ci despre Europa.

Macron, „populistul cel bun” (populist pentru ca a pulverizat si el clasa politica franceza, dar bun pentru ca avea cauze bune si pentru ca intr-o mana tinea steagul Uniunii Europene), pune in criza un proiect politic despre care se credea ca poate fi o solutie la „populismul cel rau”.

Atunci cand a fost ales Macron, ideea de Europa era valorizata de el, inclusiv ca actor international. El nu este doar liderul Frantei, el trebuia sa fie liderul Europei. Or, criza din Franta arata lucruri care complica mult peisajul.

Jumatate dintre francezi incep sa isi descarce pe diverse canale diversele nemultumiri – cu migratia, cu incalzirea globala, cu lipsa locurilor de munca etc. Macron este in fata unui test major. Si, cand a iesit in fata publicului si a cedat (presa franceza a titrat „Mos Craciun a venit in Franta mai devreme”) facand acele oferte, toata preocuparea lui europeana, globala, s-a stins, ramanand cea pentru Franta si pentru francezi.

Cum s-ar spune, pe Macron l-a calmat, l-a adus cu picioarele pe pamant realitatea. Discursul lui Macron de acum nu mai are nicio legatura cu cel din campania electorala.

De ce are efecte europene si globale? Imaginati-va cum se uita acum Matteo Salvini la televizor si zice: „Dar nu era o problema cu Italia, cu deficitul, cu bugetul?” Acum la Bruxelles toata lumea calculeaza deficitul bugetar al Frantei (care oricum nu avea o disciplina financiara de invidiat) si se pare ca promisiunile lui Macron aduc 0,5% in plus la buget si nu e clar daca se va mai incadra in disciplina financiara asumata, care a fost unul dintre elementele majore de campanie ale lui Macron (ca sa le arate nemtilor ca si Franta poate sa fie un partener pe care te poti baza si cu care sa poti construi Europa).

Ganditi-va si ca Macron este si cel care a vorbit despre un buget euro. Pai, cand iti iese lumea in strada si tu ai aruncat in aer toata disciplina financiara, cum sa te mai credem? Cum pot sa cred eu ca proiectul euro despre care tu vorbesti e viabil, daca tu, promotorul acestei idei, nu esti in stare sa te tii de el?

De aceea, ceea ce se intampla in Franta produce efecte majore la nivelul reconfigurarii, gandirii ideilor bune care s-au lansat despre proiectul european. Asta e criza de fapt. Si va fi foarte interesant sa vedem cum va gestiona Macron aceasta chestiune la europarlamentare.

Ce se intampla cu Marea Britanie? Care ar fi solutia de rezolvare a problemei europene numita Brexit?

Sincer sa fiu, eu nu vad ca solutie un al doilea referendum. Si nu sunt convins ca, daca el ar exista, rezultatele vor fi cele pe care le colporteaza in acest moment unele sondaje, pentru ca in momentul acesta furia blocajului te poate face sa spui „sa mai votam o data”, dar in momentul in care ar fi confruntati cu decizia, s-ar gandi ca ar fi cea mai mare umilinta pentru Marea Britanie si pentru britanici (o tara care nu a prea fost umilita in istorie chiar asa) . Umilinta ar fi asa de mare incat eu nu cred ca va fi o majoritate care sa intoarca rezultatul, macar din ratiunea aceasta.

Citeste si:  Klaus Iohannis: Independenţa justiţiei este pusă la grea încercare

In acelasi timp, nici proiectul european nu e unul foarte solid in acest moment, ca sa te faca pe tine, britanic, sa te mai gandesti o data, sa iti doresti sa treci peste umilinta despre care vorbeati si sa votezi altfel de data asta.

Aici e problema: europenii nu au gestionat bine situatia. Au spus „Trebuie sa fim duri, pentru ca britanicii si altii sa se invete minte ca, daca vor sa plece, au de platit”. De acord. Dar tinand problema Brexit-ului nerezolvata, ei tin problema crizei proiectului european nerezolvata.

Nici macar nu are importanta cum se va rezolva sau care sunt potentialele solutii din moment ce acum omul aude ca ea nu poate fi rezolvata. Ce retine el este ca e vorba despre un stat care a plecat si care nu stie sau nu poate sa isi rezolve relatia cu UE.

Si daca se aduna mai multe probleme pe agenda – problema bugetara in Franta, problema bugetara in Italia, Brexit-ul – cine sa gestioneze toate aceste chestiuni?

In sensul acesta, intr-adevar, proiectul european nu se simte foarte bine, iar aceste crize nu fac decat sa le reaminteasca oamenilor ca probabil solutia la problemele lor economice, de spaima, nu e la Bruxelles, ca el n-are solutii. Si probabil ca multi dintre ei se vor duce spre solutii simpliste, nemaiavand incredere in institutiile europene si vor trimite in PE persoane care le ofera garantia ca tin cont de agenda lor locala, mai mult sau mai putin mediocra.

Criza se va formaliza la nivelul viitorului Parlament European si acolo va fi mult mai greu de gestionat situatia.

Probleme sunt si in Ungaria. Acolo care sunt cauzele?

Ce se intampla in Polonia, in Ungaria, in Germania, in Marea Britanie, chiar in SUA – cu Trump – sunt toate consecintele acestui fenomen al migratiei, intr-un fel sau altul. Ce se intampla astazi in Ungaria este o reactie la o realitate politica numita regimul Orban, realitate care s-a configurat inclusiv in jurul sau din cauza acelei angoase pe care populatia a resimtit-o acut si care a fost realitatea migratiei.

Daca ne uitam pe harta electorala a Ungariei, vedem ca Budapesta este net diferita de restul tarii. Ungurii au votat in proportie de 77% Fidesz si Jobbik si singura regiune care nu e controlata de ele este Budapesta.

Iata ca au iesit oamenii in strada, foarte multi tineri. Au folosit un pretext, care a canalizat multe nemultumiri ale ungurilor fata de regimul Orban.

Toate aceste crize europene sunt si alimentate din exterior sau functioneaza pe principiul dominoului, pica piesele rand pe rand?

Daca noi credem asta, inseamna ca suntem mult mai slabi decat pretindem ca suntem. Intram intr-un joc ridicol, daca noi chiar credem asa ceva. Atunci sa lasam Rusia (pentru ca la Rusia faceti trimitere) sa conduca lumea din moment ce ea a facut si migratia, ea l-a pus si pe Trump presedinte, ea a facut si revoltele din Franta…

Citeste si:  Adrian Năstase, despre dezbaterile TV: Dragnea, insistent, procesul maimuţelor, cenacluri de politică externă pe formatul sex în grup

Sigur ca ei vin si folosesc bresele astea, pentru ca asta e „fisa postului”, dar francezii o voteaza pe Le Pen nu pentru ca o platesc rusii, ci rusii o platesc pe Le Pen pentru ca francezii o voteaza. Asta e logica corecta de intelegere a evenimentelor.

Exista brese pe care rusii le folosesc si le folosesc pentru ca au un plan. Planul lor este ca niciodata sa nu lase UE sa fie foarte unita, pentru ca pumnul strans al UE ar putea sa afecteze Federatia Rusa, in schimb, pumnul fiecarui stat in parte nu e suficient de puternic ca s-o doboare de pe picioare. Si pumnul euro-atlantic daca e unit, acela striveste Federatia Rusa, deci nici acela nu trebuie sa fie unit.

Si ce fac rusii? Se duc la politicienii din UE care nu mai cred in sistem, care lupta impotriva sistemului, care intr-un fel pun in criza sistemele din spatiul european, si ii sustin ca sa ajunga la putere, nu pentru ca au vreo simpatie personala fata de ei (nici macar nu ii intereseaza cum arata, cum ii cheama si ce fac, ii intereseaza ca au o functie de punere in criza a sistemelor democratice si schimba agenda intr-un mod favorabil direct sau indirect Federatiei Ruse).

Ea nu genereaza problemele, le foloseste. Ea pune cuie in ranile deja create. Le infecteaza, le adanceste.

Dar problema de fond este lipsa de incredere a cetateanului european in mainstream-ul politic, incapacitatea mainstream-ului politic de a-si asuma agenda cetateanului european.

Ce loc ocupa in acest puzzle incidentul din Marea Azov?

Este o criza de alt tip. In 2014, la nivel european s-a repercutat o Rusie agresiva, imperialista, care poate pune in primejdie Europa. S-a adaugat astfel pe stratul de crize si angoase de la ora aceea si Rusia. Acela a fost cocktailul Molotov sau furtuna perfecta, cum spuneam.

Azov este un episod intr-o poveste mai lunga. Dupa ce rusii au anexat Crimeea, Marea Neagra a devenit un lac si „mai rusesc” decat era inainte.

Si care a fost reactia Occidentului? Ce-ai facut de atunci? Ai adus sau n-ai adus nave occidentale la Marea Neagra? Ai dat semnalele care se cuvin? Nu le-ai dat. Si atunci Rusia a construit acel pod, pe care l-a inaugurat in luna mai, care e o chestie simbolica, de mare profunzime pentru rusi, pentru ca e proiectul lui Putin.

Imaginati-va ca podul acela ar putea sa fie eventual lovit de cineva. Asta ar fi un caz de razboi.

Deci pe langa faptul ca stramtoarea Kerci este astazi controlata de ambele parti de Rusia, azi au si podul. Dar totul e parte dintr-un proiect mai mare: de strangere a surubului impotriva Ucrainei, de blocaj economic.

Apoi, tineti cont ca acesta a fost primul episod din confruntarea ruso-ucraineana in care rusii au tras din uniforma ruseasca in uniforma ucraineana. Pana acum, razboiul a fost hibrid. Rusii si-au asumat pe fata confruntarea cu Ucraina, semnalul lor e clar: Aveti de gand sa va implicati militar? Sa dati arme? Aveti grija ca poate sa iasa razboi si noi suntem gata sa il facem. A fost un semnal dat occidentalilor.

In partea a doua a interviului acordat Ziare.com Dan Dungaciu plaseaza Romania in acest „puzzle” continental.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.


Join the LARGEST XXX Cam Site
Vezi orice post tv live de pe telefon sau tableta

No comments yet.

Leave a Reply

  1. Home page
  2. Cum poti vedea filme direct din torent fara sa le descarci, plus cum poti accesa site-urile restrictionate
  3. Cum sa faci 10000 de euro pe luna ?
  4. Horoscop politic 2019, Cristina Demetrescu despre Dăncilă, Dragnea, Iohannis
  5. Secretul prin care Iohannis a ajuns Presedintele Romaniei
  6. Mai este Simona Halep virgină?
  7. Proxeneta de lux la doar 14 ani si venituri de peste 100.000 euro pe luna
  8. E mai bine sa spui ceea ce simti si sa regreti pe moment,decat sa nu o faci si sa regreti o viata…