Anul politic 2019: România preia Preşedinţia Consiliului UE. Românii, chemaţi la vot, în două tururi de alegeri

Loading...

Noul an nu este important doar în plan politic intern, ci și internațional, pentru că, la 12 ani de la aderare, ţara noastră va prelua Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, ,de la 1 ianuarie 2019.

Preşedinţia Consiliului UE, provocarea supremă a clasei politice româneşti

Statele membre ale Uniunii Europene asigură prin rotație, la fiecare șase luni, președinția Consiliului UE. În timpul mandatului, țara care deține Președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu.

În timpul deținerii Președinției Consiliului, România trebuie să fie un intermediar neutru, să avanseze negocierile privind legislația europeană, să asigure continuitatea agendei UE și să asigure cooperarea dintre statele membre si instituțiile europene. Însă, România va avea posibilitatea ca, în cele șase luni, să promoveze pe agenda europeană unele dosare pe care le consideră importante.

Unul dintre momentele cele mai importante ale celor şase luni îl constituie Summit-ul UE de la Sibiu.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus ca acest summit european să se țină la o zi după ieșirea Marii Britanii din UE, pentru a discuta viitorul celor 27 de state membre.

Premierul Viorica Dăncilă le-a cerut politicienilor, în plenul Parlamentului, decenţă în limbajul politic şi reținere de la „acţiuni care pot afecta imaginea României’ în timpul deținerii Președinției Consiliului.

Dacă inițial, după demisia ministrului pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, care s-a ocupat de dosarul preluării preşedinţiei Consiliului EU, șeful statului afirma că există riscul ca această provocare să ne prindă nepregătiţi, ulterior, Klaus Iohannis şi-a mai nuanţat opinia. Preşedintele afirma, recent, că după anumite sincope’, pregătirile sunt într-o fază avansată.

Preşedinţia şi Guvernul s-au aflat, anul acesta, într-un conflict permanent. Preşedintele a cerut demisia premierului Viorica Dăncilă şi a vorbit permanent despre nevoia unui nou Executiv care să preia preşedinţia Consiliului UE.

Citeste si:  Politica externa a SUA, influentata mai mult de democrati. Cu ce se lauda Trump dupa alegeri

Ultima confruntare a avut loc în decembrie, când Guvernul a decis să sesizeze Curtea Constituțională, după ce preşedintele a anunţat că nu se grăbeşte cu numirea în funcţie a doi miniştri propuşi la Dezvoltare Regională şi Transporturi: Lia Olguţa Vasilescu şi Mircea Drăghici.

Alegerile europarlamentare, în mandatul României la Președinția Consiliului UE

Aproape 400 de milioane de cetățeni UE vor fi fost chemați la urne, în mai 2019, ca să își aleagă reprezentanții pentru următorii cinci ani. În mandatul 2019-2024, Parlamentul European va avea 705 membri din 27 state, un număr mai mic față de cel actual, după ieșirea Marii Britanii din UE.

Pentru clasa politică românească, alegerile europarlamentare vor fi prima provocare electorală după scrutinul din 2016, când au fost aleși deputații și senatorii României până în 2020.

Lupta pentru un loc de europarlamentar va fi acerbă, cu atât mai mult cu cât mandatul vine la pachet cu un salariu lunar de 6.000 de euro, la care se adaugă diurnă, bani pentru cazare şi deplasările cu avionul, și asta timp de cinci ani.

Partidele ţin la secret lista pentru europarlamentare. Lupte interne pentru un post la Bruxelles

Dintre partide, doar USR şi-a anunţat lista finală de candidaţi. Restul partidelor încă negociază cine va deschide lista şi cine merită un loc eligibil.

PSD urmează să afle dacă s-a menţinut în preferinţele electoratului în cei doi ani de la preluarea Puterii. În urma scandalurile interne din ultima vreme, mai mulţi lideri din partid avertizau că PSD se află pe un trend descrescător şi că ar fi căzut chiar sub 30% în sondaje.

Citeste si:  O mare companie aeriană schimbă politica de bagaje de la 1 noiembrie. Iată noile reguli

Lista PSD pentru europarlamentare se discută încă în interiorul partidului şi ar putea fi deschisă de ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb. Potrivit unor surse, mai mulţi lideri, inclusiv miniştri, ar dori un post de europarlamentar, printre care și minnistrul de Interne Carmen Dan, dar şi actuali eurodeputaţi.

Femeile din PSD au anunţat deja că îşi doresc 50% din locurile de pe lista pentru europarlamentare.

Nici PNL nu şi-a anunţat lista finală de candidaţi. Deşi inițial strategia partidului viza ca preşedintele PNL să fie cap de listă, Ludovic Orban s-a răzgândit şi nu va mai candida la primăvară. Alte nume grele sunt în cărţi, printre care Vasile Blaga, Siegfried Mureşan şi Crin Antonescu.

USR şi-a anunţat deja candidaţii, aleşi, în premieră în istoria partidelor, printr-un vot al tuturor membrilor partidului. Deputatul Cristian Ghinea şi consilierul local din Sectorul 1 Clotilde Armand vor deschide lista.

Alegerile prezidenţiale: Klaus Iohannis candidează pentru al doilea mandat. Cine va intra în luptă din partea PSD și ALDE

Șeful statului a anunţat deja că ţinteşte un nou mandat la Palatul Cotroceni. În încercarea de a fi ales pentru al doilea mandat, va conta mult și o decizie a Opoziţiei de a se uni pentru a-l sprijini.

Numele lui Dacian Cioloş este deja vehiculat ca posibil candidat la prezidenţiale.

O altă variantă ar fi ca preşedintele Iohannis să meargă într-un tandem cu un posibil premier din partea Opoziţiei. În acest caz, faptul că alegerile parlamentare sunt abia în 2020 reprezintă un inconvenient pentru şeful statului, care, dacă va câştiga un nou mandat, va trebui să facă faţă majorităţii şi Guvernului PSD.

Marele mister îl constituie candidatul PSD pentru alegerile prezidențiale, cu care se va confrunta şeful statului, la sfârşitul anului viitor.

Citeste si:  CRIZĂ politică din Israel: Guvernul Benjamin Netanyahu riscă să piardă majoritatea şi să convoace alegeri anticipate

În PSD, atacurile preşedintelui sunt văzute deja ca o manifestare a strategiei de campanie. Social-democraţii spun că şeful statului îi vizează pe toţi cei care ar putea fi prezidenţiabili.

Unii lideri din partid şi l-ar dori pe Liviu Dragnea candidat la prezidenţiale, însă o eventuală decizie ar putea depinde de sentința definitivă din dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Liviu Dragnea a spus, recent, că ar putea fi candidatul PSD la alegerile prezidențiale de anul viitor sau partidul l-ar putea sprijini pe Călin Popescu Tăriceanu în cursa electorală.

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, susține că Liviu Dragnea vrea să fie candidatul PSD la prezidenţiale, iar profilul ei de prezidenţiabil i-a schimbat relaţia cu acesta, care a considerat-o o ameninţare.

Şi Lia Olguţa Vasilescu spunea, recent, despre refuzul preşedintelui de a o numi în funcţia de ministru al Transporturilor, că şeful statului îi atacă pe toţi cei din PSD care ar putea să intre în competiţie cu el la alegerile prezidenţiale.

Şi Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, se arăta deschis ideii unei candidaturi, spunând că niciun politician nu poate refuza o astfel de provocare.

Va conta mult şi dacă fostul premier Victor Ponta va intra în cursa electorală cu un candidat la prezidenţiale din partea partidului său, Pro România.

Un nume cu greutate care a apărut în spaţiul public este cel al comisarului european Corina Creţu, care îşi va încheia mandatul la Bruxelles. Vehicularea acesteia ca un posibil candidat a dus la răcirea relaţiilor cu conducerea PSD, în special cu Liviu Dragnea.

Join the LARGEST XXX Cam Site
Vezi orice post tv live de pe telefon sau tableta

No comments yet.

Leave a Reply

  1. Home page
  2. Cum sa faci 10000 de euro pe luna ?
  3. Cum poti vedea filme direct din torent fara sa le descarci, plus cum poti accesa site-urile restrictionate
  4. Nadina Zisu îţi aduce în fiecare dimineaţă ştiri mondene la Observator
  5. Top 15 idei de rochii pentru banchet
  6. Jojo, CRBL, Bianca Drăguşanu, Cosmin Seleși, Ruby, Iuliana Luciu și Anca Sigartău printre vedetele care vor participa la cel de-al doilea sezon Asia Express
  7. Referendumul a băgat zâzanie între vedete! Ionuț Cristache, atac la adresa Oanei Pellea:
  8. De ce poartă Nina colanţi?