General

Dacă investitorii nu ne vor, noi zicem… mersi!

 

Legea pensiilor. Așa cum e ea acum, analiza de impact oferită de Guvern e cert lipsită de elemente importante. Nu există calcule privind analiza ofertei de forță de muncă, iar la impactul bugetar, cifrele nu par să se potrivească. Și să zicem că s-ar potrivi, prin creșterea impozitării sau poate prin redirecționarea contribuțiilor de la Pilonul II de pensii; chiar și așa ar rămâne o cheltuială bugetară nefinanțată de 42 miliarde lei, în următorii patru ani. În traducere – deficit bugetar de 3,5% din PIB, peste limita de avarie de 3%, la care ne chinuim acum să nu ajungem, notează, într-un raport trimis investitorilor și citat de hotnews.ro, economistul-șef al Băncii Comerciale Române (BCR), Horia Braun – „Cu toate acestea, moneda noastră națională a depășit performanțele colegelor din Europa Centrală și de Est, iar bursa de la București, acesată Cenușăreasă locală, a fost printre cele mai performante la nivel global. Cum așa? Explicația oficială a autorităților este că România e, în general, într-o bună formă economică, având o creștere sustenabile și dezechilibre gestionabile. Este adevărat, dar în termeni relativi. Față de Turcia sau chiar Ungaria, povestea României pare una pozitivă, dar explicația reală ar putea fi mai puțin plăcută“. Astfel, spune Braun, România este o piață de frontieră, cel puțin dacă luăm în considerare nivelul scăzut de lichiditate. Ca atare, investitorii de portofoliu nu stau grămadă la ușile noastre. În Turcia, spre exemplu, piețele au sancționat deviațiile de la democrație, libertate politică și independență a băncii centrale, care au venit peste dezechilibrele macroeconomice tot mai grave. Confruntate cu această presiune, autoritățile turce au trebuit să răspundă, ajustând politica în direcția corectă. În România, presiunea pieței, în contextul creșterii inflației, a dus la înăsprirea politicii monetare de către BNR – „Dar, pentru un guvern care se bazează pe ignoranța investitorilor nu există o asemenea presiune, deci nici o voință internă puternică pentru reformă. Această libertate pare să fie folosită în România pentru a face în continuare politici expansioniste, nesusținute însă de măsuri prin care productivitatea să crească. Iar asta ne va eroda, în continuare, competitivitatea“

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.