Politica

STÂPÂNUL SOVIETIC SAU CEL AMERICAN?

“Am scapat de fratia poporul sovietic cu gandul ca ne vom croi destinele prin proprie vointa, si uite-asa… au venit americanii. Si pentru ca sunt alte vremuri, nu s-au parasutat, ci au aterizat pe santierul Autostrazii Transilvania sau deasupra gazelor de sist de la Barlad si Vama Veche, ori pe platformele petroliere din largul Marii Negre. Pe nesimtite, parteneriatul strategic Romania-SUA, necesar si acceptat de populatie, dar viciat de lacomia unor companii in combinatie cu obedienta politicienilor, ne face sa ne gandim ca, in fapt, am schimbat un stapan cu un altul.

Compania americana Bechtel a inceput acum zece ani sa construiasca autostrada Transilvania. A reusit sa termine doar o optime din ea. Romania a platit insa americanilor 1,2 miliarde de euro. Daca punem la socoteala prejudiciul rezultat din intarziere, dar si sumele necesare repararii infrastructurii din zona, factura depaseste lejer 2 miliarde de euro.

Inainte se numeau Sovromuri; erau societati mixte romano-sovietice menite a cimenta relatiile dintre popoarele noastre prietene. Evident, putini stiau la acea vreme ca rolul lor era mult mai simplu, sa stranga 200 milioane de dolari, despagubirile de razboi pe care Romania trebuia sa le plateasca vecinului de la Rasarit. Si pentru ca “prietenia” era de nezdruncinat, au strans peste 2 miliarde de dolari, dupa care au plecat.

Acum se numesc Fonduri de investitii si vin din Vest. Nu vizeaza despagubiri, ci doar resurse. Sunt reprezentate de “prieteni” ai natiunii romane. Fosti ambasadori, de exemplu Mark Gitenstein, ultimul reprezentant al Casei Albe, a fost ales, spre surprinderea neinitiatilor, in Consiliul de Administratie al Fondului Proprietatea. Ce are asa de interesant acest Fond? Simplu: companii de stat de energie. Dar ce l-a determinat pe fostul ambasador sa revina? Parea foarte suparat la terminarea mandatului.

“Am avut multe companii americane frustrate de imprevizibilitatea procesului de decizie. In special deciziile legate de recuperarea TVA datorata lor, de ajutorul de stat. Mai multe companii au fost foarte nemultumite de licitatii, au simtit ca procesul era fie incorect, fie imprevizibil.“

La urma urmei, insa, cat de multi americani contribuie la economia romaneasca, ca sa merite efortul domnului Gitenstein? Potrivit statisticilor, aproape 40 de mii de oameni lucreaza in 2700 de companii cu capital majoritar american, adica sub 1% din totalul fortei de munca. In schimb, cu totul surprinzator, afacerile acestora depasesc 3,5 miliarde de euro. Bun deal, daca ne gandim ca au investit doar 1 miliard de euro.

Romania mai are ceva important: o pozitie de invidiat pe harta gazelor naturale – conventionale sau de sist. Coincidenta sau nu, aproape imediat ne-am trezit cu o somitate americana, fostul general Wesley Clark. Are mult de munca: reprezinta interesele Chevron la Bralad si Vama Veche, ale lui George Soros la Rosia Montana, si ale Exxon Mobil in Marea Neagra. Romania poate dormi linistita, marele aliat al poporului roman vegheaza pentru linistea noastra, si vom primi pentru asta o redeventa de sub 10%. Inainte se numea zeciuiala, acum s-ar traduce doar ca impozit pe prostia politicienilor romani. Zdraveite, hello, goodbye!

 

Sursa si Video Aici.

3 Comments

Lasă un răspuns