Muzica

Cei mai buni artiști Romania 2015

A mai trecut un an. Te uiți în urmă la ce ai ascultat, și încerci să faci o sinteză. Am avut deja topul celor mai bune piese românești pe 2015, era și normal să anunțăm și artiștii anului. Majoritatea publicațiilor de specialitate de afară scriu despre albumele anului, dar la noi, în România, e mai greu să scoți un album. Mai ales dacă ești din underground.

Costă o tonă de bani, și, la fel ca-n anii ’60 în Statele Unite ale Americii, dacă lansezi câteva single-uri, sau un EP, ajungi lejer în vizorul fanilor de muzică bună.

Așa că am ales să-ți prezint artiștii anului. Criteriile selecției au fost cât se poate de obiective, dar cel mai important a fost influența pe care au avut-o asupra scenei în general. Și succesul pe care l-au avut, evident. Cei mai buni artiști din România anului 2015 reprezintă un exemplu pozitiv pentru restul oamenilor din underground. Nu e un top, pentru că fiecare merită titlul de „artistul anului‟.

Trio-ul bucureștean a început anul cu lansarea singel-ului „Abel‟, împreună cu unul dintre cele mai mișto videoclipuri realizate până acum în România. Atât de mișto, că e și greu de crezut că a fost filmat la noi. Apoi au luat-o la drum. Producătorul Mihai Ristea mi-a zis că au avut peste 80 de concerte anul acesta, un număr uriaș pentru o trupă de la noi.

Au cântat la cele mai importante festivaluri din România, inclusiv pe main stage la Untold, și la festivalul internațional Open’er din Polonia, lângă artiști internaționali ca Drake, ASAP Rocky, Chet Faker, Disclosure, Faithless sau Major Lazer.

În noiembrie au cântat la Viena, în deschidere pentru Roisin Murphy, o cântăreață apreciată de criticii din presa internațională. Au semnat cu casa de discuri berlineză Motor Entertainment, și au lansat primul EP din carieră, pentru piesa „Promises”, împreună cu trei remix-uri de la artiști precum VILLAGE sau Moonlight Breakfast.

Versiunea originală a piesei a intrat în topul pieselor de club din Germania, pe locul 10.

De ce merită să apară în lista asta

Golan e o trupă care are la activ trei ani pe scena muzicală din România, dar în 2015 s-a bucurat de cel mai mare succes de până acum. Au experimentat cu instrumente, sunete, cvartete, pedale, naiba mai știe ce. A ieșit o chestie uniformă, care poate fi apreciată de ăla care merge-n club, sau într-o cafenea de jazz. Nu s-au abătut de la viziunea lor inițială, de a face ce le trece prin cap, și a dat roade.

Ce pregătesc pentru 2016

În prezent, băieții se pregătesc pentru un 2016 la fel de încărcat ca 2015. Au concerte prin București, Galați, Germania și Olanda în ianuarie. Asta pe lângă munca la album.

Niciun alt artist rap din România nu a avut ascensiunea meteorică a lui Macanache în 2015. A scos piesa „Ăsta sunt eu‟ în februarie, cu reacții polarizante. Pe de o parte erau ăia care o dădeau cu „e agramat și homeless‟. Alții, l-au apreciat pentru umorul din piesă și pentru atitudinea miserupistă, exprimată în refren.

Eu credeam că o să fie un one-hit-wonder, care a lansat un viral și atât. Apoi a spart conducta. A fost perioada în care parcă scotea o piesă nouă lunar. Te și întrebai unde naiba a stat ascuns până acum, de scoate material nou într-un ritm atât de accelerat.

„În fiecare zi‟ și „Putred‟ au continuat seria de piese haioase. Cu „O joacă de copii‟, o colaborare cu Bean de la Subcarpați, care a produs instrumentalul, a arătat că nu e doar un rapper care face glume bune în versuri.

Tot în 2015, Macanache a lansat și „Original‟, cu unul dintre cele mai originale videoclipuri apărute anul acesta: un singur cadru, cu el vorbind în fața stației de metro de la Piața Romană.

De ce merită să apară în lista asta

De fapt, totul la Macanache e altfel, asta-l face artistul anului. De la modul cum se îmbracă până la cum vorbește. Când l-am cunoscut în vară, l-am rugat să-mi facă o rimă pe loc despre VICE și a scos ceva cu „chinezii care mănâncă rice”. Mă rog, nu-mi amintesc foarte bine ce a zis, pentru că eram beat.

Ce pregătește pentru 2016

În următoarele 12 luni va continua să facă ce știe el mai bine: să scoată bucăți la fel de entertaining, și albumul mult-așteptat. A început bine, cu „Ghinionenonenon”, lansată în 1 ianuarie.

În 2015 producătorul Silent Strike a fost cât se poate de activ. Și-a lansat cel mai nou EP, intitulat Quasar, după care a mers cu el pe la toate festivalurile mari din România. Pe lângă drumurile lui pe la concerte, a lucrat foarte mult și la coloana sonoră a filmului Caihong City, o producție independentă care urmează să fie lansat anul acesta și a colaborat cu artista Marie-Lou Desmeules la proiectul audio-vizual „Deja-NU‟. Rezultatul e psihedelic.

Tot în 2015, Silent Strike a început să folosească și alte medii pentru a-și prezenta muzica.

Mai exact, a luat câteva piese din discografia lui, pe care le-a considerat walkable, și le-a pus într-o aplicație care folosește geolocația telefonului și accelerometrul pentru a modifica sunetele în funcție de cum te plimbi. Știu că nici acum nu ai înțeles, așa că mai bine o încerci pe viu.

 

De ce merită să apară în lista asta

Tipul a făcut de toate. De la instrumentale de hip-hop la IDM și muzică pentru filme. Silent Strike e artistul anului pentru că nu se oprește din experimentat. Încearcă să vină cu chestii noi, într-o scenă care timp de multă vreme a fost plină de idei reciclate.

Ce pregătește pentru 2016

În ajunul Crăciunului a anunțat că urmează să scoată noul album în prima parte a anului 2016, la zece ani de la lansarea primul lui material. În plus, probabil că vom vedea și un material în colaborare cu Deliric, din moment ce-l promite deja de ani buni.

Ieșenii de la Fine it’s Pink nu s-au grăbit să-și facă debutul discografic. Au concertat prin țară timp de doi ani înainte să lanseze ceva oficial. Mă refer la albume/EP-uri, piesele nu se pun. În 2015 a venit în sfârșit și primul material. A fost peste așteptări.

După lansare, trupa a luat-o mai moale cu show-urile. Asta pentru că au intrat imediat după în studio, unde au lucrat la noul album, care va ieși anul ăsta. Între timp, presa internațională de specialitate a reacționat la EP-ul Young Burns, fiind aclamat în unanimitate.

De ce merită să apară în lista asta

Fine it’s Pink au entuziasmul ăla tineresc care ar trebuie să fie o sursă de inspirație pentru alte trupe care se află la început de drum. Dacă vrei să cânți în România, trebuie să te aștepți să fii pe minus o perioadă lungă de timp, oricât de bun ai fi. Prin muncă grea, și multă răbdare, cei de la Fine it’s Pink au ajuns să fie recunoscuți aici, și în străinătate.

Ce pregătesc pentru 2016

În 2016 vine primul album și abia aștept să văd ce sunete ciudate mai scot. Dacă ar fi să mă iau după ce am auzit pe Young Burns, mă pot aștepta la orice. Ei zic că fac „post-rock with an electro-psihedelic explosion‟, care sună foarte complicat și pompos. Chiar nu contează ce etichetă le dai, oricum sună bine.

Cazul Subcarpați e un pic mai diferit. Trupa nu a scos un album nou în 2015, dar a continuat să rămână pe buzele fanilor din underground. Asta pentru că oamenii din „brigada‟ Subcarpați au lansat mai multe proiecte, și au rămas activi pe scenele festivalurilor din România, unde de multe ori au deschis la headlineri internaționali.

Cu alte cuvinte, nu au stat degeaba. Dar hai să le luăm pe rând.

În primul rând, trebuie să vorbim despre debutul trupei Fantome, din cadrul proiectului Culese din Cartier. Albumul Micul Paris e printre cele mai bune din 2015. Cei doi producători anonimi, care poartă măști tradiționale pe scenă, ca o versiune folclorică de Daft Punk, au făcut un album concept despre București. Nu e o copie după Subcarpați. Aici elementele folclorice au fost înlocuite cu alea din muzica lăutărească, cu sample-uri de la artiști ca Gabi Lunca, Toni Iordache sau Victor Gore. E un sunet nostalgic și melancolic, care surprinzător merge foarte bine cu beat-urile moderne.

Frații Grime, adică Vali Umbră și Power pe Vinil, au scos trei single-uri anul acesta. Din tabăra Subcarpaților au mai ieșit două materiale: Compilația Culese din Cartier prezintă Argatu – VOL III, și primul EP de la Cred că Sunt Extraterestru, noul proiect de la rapperul AFO. Ambele au fost primite foarte bine de către fani.

De ce merită să apară pe lista asta

Ce au reușit să facă e să-și creeze un colectiv de artiști care fac muzică împreună și bagă live împreună. Și o fac independent, fără sprijinul unei case de discuri mari. Nimeni nu-i poate atinge pe Bean & co. în momentul e față. E cea mai de succes trupă de rap din underground.

Ce pregătesc pentru 2016

În 2015 au lucrat și la viitorul album Subcarpați, care cel mai probabil o să fie lansat anul acesta, în cadrul Street Delivery, dacă e să ne luăm după tradiție. Parcă toate materialele lansate anul trecut prevestesc noul album Subcarpați, care cu siguranță le va eclipsa pe toate. Ceea ce nu e ușor de făcut.

 

Lasă un răspuns